Salt la meniul principal Salt la conținutul paginii

Filmul "Sunt o babă comunistă", ecranizare după romanul omonim a lui Dan Lungu

Primul film accesibilizat în cadrul proiectului „Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători” este „Sunt o babă comunistă”, adaptare după romanul omonim al scriitorului Dan Lungu.

 

Festivalul de film pentru nevăzători, primul festival de acest gen organizat în România, va readuce în prim plan filme româneşti mai vechi, care au avut succes la public în ţară şi peste hotare, filme precum: Moartea domnului Lăzărescu, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile, Poziţia Copilului, dar şi filme realizate recent.

Primul film accesibilizat în cadrul proiectului „Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători” este „Sunt o babă comunistă”, adaptare după romanul omonim al scriitorului Dan Lungu.

http://www.cinemagia.ro/filme/sunt-o-baba-comunista-29124/

În 2010, un sondaj realizat de CSOP în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor  comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) arăta că 61% dintre români cred că regimul comunist a fost "o idee bună". Astfel, întrebaţi ce pot spune despre comunism, doar 27% au spus că este o idee greşită, 12% au preferat să nu răspundă, 47% au răspuns că a fost o idee bună, dar prost aplicată şi 14% că a fost o idee bună şi că a fost bine aplicată.

De aceea, este cu atât mai valoroasă cartea lui Dan Lungu Sunt o babă comunistă, mult-citită şi mult-tradusă, şi care analizează, prin prisma personajului principal, relaţia omului simplu cu traiul în comunism.

Într-o evoluţie lentă, Emilia Apostoae îşi recuperează emoţional trecutul comunist, preferându-l prezentului post-decembrist, doar pentru a fi confruntată în final cu realitatea dură a acestui trecut.

Cartea lui Dan Lungu, Sunt o babă comunistă a fost şi rămâne un best-seller. Publicul cititor a fost cucerit de întoarcerile în trecut ale Emiliei. Şi asta probabil şi pentru că, printr-un proces cathartic, ochelarii roz ai Emiliei nu mai pot masca, sau înfrumuseţa realitatea trecutului comunist, care include teama de secretarul de partid Dorofte, isteria cosmetizării atelierului în aşteptarea vizitei lui Ceauşescu sau dispreţul total faţă de resursele fabricii şi micile aranjamente ale Şefului. Pas cu pas se deapănă o poveste despre nostalgie, despre relaţia cu memoria, despre schimbarea lentă de perspectivă.

Spectatorii vor avea prilejul să vadă în ce măsură proiectul cinematografic propus de MediaPro Pictures, cu Stere Gulea regizor este o ecranizare de succes.

Distribuiţie este, cu siguranţă, una fantastică: Emilia este Luminiţa Gheorghiu, cu care regizorul a mai colaborat la Moromeţii, Ţucu, soţul ei, este excelentul Marian Râlea, iar fiica întoarsă de peste ocean este spectaculoasa Ana Ularu. Memorabilă este Valeria Seciu, care revine pe marele ecran într-o apariţie elegantă, subtilă, dar totuşi plină de vână în rolul doamnei Stroescu, croitoreasa căreia comunismul i-a închis drumul către arte din cauza dosarului.

Proiectul „Festivalul Naţional de Film pentru Nevăzători” este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG din România, website: www.eeagrants.org.

Vezi toate știrile

Video promoțional al festivalului

Conectare la pagina de Facebook a festivalului